Hepatita C – O problemă de sănătate publica în România!

Tratarea hepatitei C – o prioritate pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților din România.

Pe data de 10 octombrie la Bucureşti– Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, sub egida Comisiei de Sănătate din cadrul Camerei Deputaţilor, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a organizat o dezbatere referitoare la Hepatita C, la care au participat numeroşi specialişti şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi. Cei prezenţi au decis să iniţieze un plan de acţiune pentru soluționarea problemei Hepatitei C în România.

Planul de acţiune vizează începerea unui program naţional de diagnosticare, genotipare şi tratare, precum şi facilitatea accesului pacienţilor la terapia de ultimă generaţie, vitală pentru majoritatea bolnavilor cu hepatita C din România, în special acei bolnavi care nu au răspuns la tratamentul standard şi care nu au nicio alternativă de tratament în acest moment.

“La hepatita C, avem șanse foarte mari de vindecare, de peste 80%, aici incluzând şi faptul că pacienţii nu mai transmit virusul mai departe. În 2001, eu am făcut un plan pentru HIV şi m-am ţinut de el indiferent ce culoare politică a trecut prin Minister. Am spus că singura culoare a sănătăţii este culoarea albă şi am mers mai departe şi am implementat planul de tratament. Asta trebuie să facem şi pentru hepatita C, fără nicio întârziere, pentru că putem salva multe vieţi”, a declarat în cadrul dezbaterii Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel, Preşedinte al Comisiei de Boli Infecţioase din Ministerul Sănătăţii.

România se află pe locul cinci în Europa din punct de vedere al numărului estimat de persoane cu Hepatita C. Conform ultimelor studii, numărul persoanelor cu infecţie virală C (VHC) este de aproximativ 650.000. Această cifră oficială include şi numărul celor care nu au fost diagnosticaţi şi trăiesc cu virusul, punându-şi în pericol atât propria viaţă, cât şi pe cea a celor din jur.

Hepatita C este o problemă gravă şi subestimată în România”, a adăugat  Achim Kautz, Vicepreşedinte ELPA (European Liver Pacients Association), prezent la eveniment. “Cu toate acestea, este o oportunitate foarte bună pentru Guvernul României să acţioneze acum şi să îmbunătăţească diagnosticarea, informarea şi accesul la tratament. Toate aceste măsuri nu doar că vor salva vieţi, dar vor reduce şi costurile pentru tratamentul într-o fază avansată a bolii şi vor avea un  impact economic pozitiv dacă o parte semnificativă a populaţiei va fi sănătoasă în loc să se îmbolnăvească”, a completat acesta.  

Cu cea mai mare rată a mortalităţii din Europa cauzată de ciroza hepatică (peste 40 de decese la 100.000 locuitori), România nu dispune în momentul de faţă de un program de screening la nivel naţional care să ajute la diagnosticarea persoanelor infectate cu VHC şi la începerea tratamentului într-un timp cât mai scurt. Un astfel de program de depistare precoce va duce la rezultate terapeutice cât mai bune şi, în timp, la reducerea costurilor suportate de stat pentru fiecare pacient în parte.

O a doua problemă cu care România se confruntă este procentul mic de pacienţi diagnosticaţi cu VHC care ajung să fie trataţi cu terapia standard: din peste 650.000 de persoane infectate, în România sunt tratate aproximativ 42.000 de persoane – adică mai puţin de 10%. Jumătate din persoanele care se încadrează în acest procent şi sunt tratate cu terapia standard fie nu răspund la tratament, fie răspund, însă, după o vreme, boala recidivează. În prezent, pentru aceste persoane nu există nicio opţiune terapeutică în România.

La nivel mondial sunt aprobate şi puse la dispoziţia pacienţilor şi a medicilor noi terapii în tratamentul Hepatitei C. Aceste noi terapii aduc avantaje uriaşe pacienţilor, iar pentru unii dintre ei reprezintă ultima lor şansă de vindecare, respectiv cresc de aproximativ 2 ori şansele de vindecare la pacienţii care nu au fost trataţi cu niciun fel de terapie şi de 3 ori la pacienţii care au fost trataţi anterior, dar nu au răspuns la terapia standard.

„Comunitatea academică, gastroenterologii şi specialiştii în boli infecţioase cu preocupări în domeniul hepatitei virale, sunt solidari în mesajul că tripla terapie este opţiunea optimă pentru pacienţii noştri”, a declarat Lucian Negreanu, medic primar gastroenterolog, preşedinte al Comisiei de Aprobare a Terapiei Antivirale din cadrul CNAS. 

Studiile arată că, până în anul 2030, numărul de cazuri de ciroză hepatică şi cancer hepatic din România se va dubla. De aceea, este necesar ca şi în România să se caute soluţii pentru pacienţii care, netrataţi, pot ajunge la ciroză hepatică şi transplant de ficat, proceduri extrem de riscante şi costisitoare atât pentru ei, cât şi pentru statul român.

Hepatita C este cunoscută ca „ucigaşul tăcut” din cauza lipsei simptomelor până în etapele avansate ale bolii. Ca atare, această boală reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică în ţări unde prevalenţa este ridicată, precum România şi Scoţia”, a afirmat în cadrul dezbaterii Stephen Barclay,  Medic Gastroenterolog şi Hepatolog la National Health Service din Glasgow, Scoţia.

Date fiind cifrele din ce în ce mai alarmante cu privire la bolnavii de hepatita C din România şi accesul din ce în ce mai dificil la tratament, Asociaţia Europeană pentru Pacienţii cu Afecţiuni Hepatice (The European Liver Patients Association – ELPA) solicită Guvernului României să creeze o comisie de experţi care să dezvolte strategii pentru rezolvarea celor mai presante probleme care au legătură cu această boală.

La nivel mondial, Virusul Hepatitei C (VHC) reprezintă cauza a peste 75% din totalul bolilor de ficat, iar în fiecare an sunt descoperite alte 3 – 4 milioane de cazuri de Hepatită C în întreaga lume.

Ce este Hepatita C?

Hepatita C este o afecțiune contagioasă a ficatului.

Virusul hepatic C se transmite în primul rând prin expunerea la sânge infectat, care poate avea loc în cazul consumatorilor de droguri intravenoase, transfuziilor cu sânge sau produse din sânge, tatuajelor cu ace/tuş contaminate, echipamentului de hemodializă infectat, rănirilor cu obiecte ascuţite, comportamentului sexual cu risc crescut, sau pe alte căi. Aproximativ 10% din persoanele infectate cu hepatită C nu cunosc modul în care au contactat boala.

Puţine persoane infectate cu virusul hepatic C prezintă simptome evidente.

Persoanele infectate cu virusul hepatic C nu prezintă, de obicei, simptome specifice bolii. Spre deosebire de alte forme de hepatită virală, icterul — îngălbenirea pielii şi a ochilor cauzată de excesul de bilirubină din sânge şi ţesuturi — poate iniţial să nu apară, până când persoana dezvoltă ciroză sau fibroză hepatică. Când simptomele apar totuşi, acestea pot fi uşoare şi pot include oboseală, dureri de stomac şi urticarie. Din cauza faptului că adesea infectarea cu virusul hepatic C nu prezintă simptome, multe persoane nu ştiu că au contactat boala şi îi pot infecta şi pe alţii. Singura cale de a şti dacă aveţi sau nu această boală este efectuarea unui test de sânge pentru hepatita C.

Related Posts with Thumbnails
October 15th, 2012

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*